Palatul Mogosoaia

Anul acesta, pe 20 septembrie se implinesc 307 ani de cand Constantin Brancoveanu a dat romanilor un monument deosebit din punct de vedere istoric si architectural – Palatul de la Mogosoaia, devenit muzeu in anul 2002. Dintre personalitatile care isi leaga numele de palat, amintim ctitorul Constantin Brancoveanu si mai tarziu, principesa Martha Bibescu, cea care a redat stralucire locului (dupa ce fusese ruinat de timp si indiferenta) si datorita careia palatul a fost declarat monument istoric in anul 1945. Alte nume mari: printul John Nicholas Ghika-Comanesti, care nerevendicandu-si palatul, l-a lasat muzeu urmasilor sai si Dan Nasta, care a donat muzeului colectii deosebite de arta. Fascinat de frumusetea locurilor, Constantin Brancoveanu, inalta la Mogosoaia mai intai o biserica, purtand hramul Sfantului Gheorghe. Multe evenimente fericite si triste au avut loc in aceasta biserica, trecuta si ea, la randul ei prin multe intamplari: incendiu, renovari, conflicte funciare, bombardament. Devenit domnitor al Tarii Romanesti, in octombrie 1688, Constantin Brancoveanu decide sa ridice pe malul lacului o resedinta demna de rangul sau. Data inceperii lucrarilor nu se cunoaste, in schimb, cunoastem data finalizarii constructiei: 20 septembrie 1702 (inaugurarea a avut loc pe 20 septembrie, 14 ani mai tarziu). Palatul este inconjurat de ziduri puternice, in interiorul carora vor mai aparea un foisor, o bucatarie a palatului, numita cuhnia, Vila Elchingen (construita de Nicolae Bibescu). Poarta ce da spre livada este o constructie deosebita, avand in centru zeita Minerva. Parterul a fost destinat slujitorilor (8 camere) si etajul familiei Brancoveanu, acolo unde se gaseste celebra loggie de la Mogosoaia de inspiratie venetiana si decorata cu mare rafinament. Loggia este legata de foisorul mai sus amintit printrun salon urmat de un coridor pavat cu mozaic aurit. Palatul este inconjurat de un imens parc, amenajat de Nicolae Bibescu cu ajutorul arhitectilor peisagisti adusi din Franta. Din anul 1911, Mogosoaia devine proprietatea sotilor Martha si George Valentin Bibescu, o perioada de mare stralucire si fast pentru mosie. Martha Bibescu a redat si adaugat maretia palatului si parcului francez, cu ajutorul unei echipe de maestri italieni. Multe nume sonore au trecut pragul palatului, cu ocazia evenimentelor organizate aici. In toamna anului 1916 palatul este bombardat de aviatia germana, iar Martha Bibescu paraseste tara. Se intoarce la Mogosoaia in anul 1920 si reia lucrarile de restaurare. Intre zidurile palatului, Marta Bibescu aduna adevarate colectii de arta. Inaugurarea va avea loc de-abia in anul 1927. Au urmat ani de glorie pentru resedinta familiei Bibescu. Desi consolidat, palatul este amenintat de ape (1940); asanarile din jurul Bucurestiului si schimabrile de nivel a lacurilor ameninta fundatia. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Martha Bibescu primeste vizitele numerosilor ambasadori straini, dar si a oamenilor politici romani: Constantin Argetoianu, Gheorghe Tatarascu, Grigore Gafencu, ziaristul Pamfil Seicaru, scriitorii Mihail Sebastian, Camil Perescu, Alexandru Rosetti. In august 1944 au avut loc, si la Mogosoaia, actiuni militare. Trecand timpul si schimbanduse regimul, Martha Bibescu este constienta ca va fi din ce in ce mai greu sa pastreze intacta mosia de la Mogosoaia si in corespondenta purtata cu Petru Groza, Martha Bibescu incerca sa-l convinga de importanta ansamblului. In anul 1946, Comisia Monumentelor Istorice declara palatul si domeniul Brancoveanu-Bibescu de la Mogosoaia, monument istoric. Din nou, in 1947 palatul este amenintat de ape, iar Comisiunea Monumentelor Istorice sustine Mogosoaia prin legi si hotarari. Odata cu instaurarea Republicii Populare Romane, batrana resedinta brancoveneasca este devalizata de bogatiile sale. Cladirea era pregatita sa devina sediul Muzeului Corneliu Medrea, care a fiintat aici timp de noua ani, pana in anul 1957. Locul lui a fost luat de un muzeu de arta brancoveneasca ce adaposteste obiecte de arta valoroase. Vila Elchingen a fost si ea rechizitionata si data in uz Crucii Rosii, devenita, apoi camin de copii si in anii ’70 casa de creatie pentru scriitori. In septembrie 1945, principesa Martha Bibescu a parasit tara, cu destinatia Paris, unde a si murit, pe data de 28.11.1973. In speranta ca am reusit sa va starnesc interesul pentru Mogosoaia, pentru principesa Martha Bibescu, pentru istoria Romaniei, de fapt, va invit sa faceti o vizita acestui complex de arta brancoveneasca (ignorand privelistea intesata de vile de lux care fac nota discordanta); va mai recomand o monografie in doua volume scrisa de Chislain de Diesbach, Printesa Bibescu. 1886-1973. Ultima orhidee, publicata de Editura Vivaldi in anul 1998. In aceasta monografie veti gasi mult mai multe informatii despre Palatul Mogosoaia si despre ce a insemnat el pentru Martha Bibescu.